Sfanta Maria Magdalena, numita si Maria din Magdala, este, potrivit Sfintilor Evanghelisti Marcu si Ioan, prima persoana care L-a vazut pe Hristos inviat, ce a primit totodata de la El misiunea de a vesti si celorlalti Apostoli Invierea. Pentru aceasta cinste deosebita, Biserica o va numi "apostol al Apostolilor”.
Biserica Ortodoxa o deosebeste pe Sfanta Maria Magdalena de Maria din Betania si de "femeia pacatoasa”, fiind o femeie virtuoasa intreaga ei viata, chiar si inainte de a fi tamaduita de sapte duhuri necurate de catre Hristos. Din "Viata” sfintei precum si din cuprinsul cantarilor liturgice incluse in Minei in ziua sa de praznuire, 22 iulie, constatam ca Biserica nu o celebreaza ca pe "o pacatoasa”.
In iconografie Sfanta Maria Magdalena este infatisata ca femeie mironosita, purtand un vas cu mir, fara a fi asociata cu "femeia pacatoasa”, ci deoarece se afla printre acele femei care s-au dus la mormant pentru a unge trupul Mantuitorului.
Legat de viata Sfintei Maria Magdalena dupa Inaltarea Mantuitorului exista mai multe traditii.
Potrivit traditiei rasaritene, Sfanta Maria Magdalena s-ar fi retras in Efes impreuna cu Maica Domnului unde a si murit, moastele sale fiind transferate la Constantinopol in 886.
O alta traditiei afirma ca Sfanta Maria Magdalena ar fi predicat Evanghelia in anul 34 d.Hr., in Insula Zakyntos, Grecia.
In pofida faptului ca Sfantul Grigorie de Tours confirma traditia potrivit careia Sfanta Maria Magdalena a mers in Efes, in Apus a aparut o alta traditie ce sustine ca Maria Magdalena, Lazar, si cativa ucenici, au mers la Merseille, unde au convertind intreaga regiune Proventa.
Sfanta Maria Magdalena s-ar fi retras intr-o pestera unde a dus o viata ascetica vreme de treizeci de ani. La vremea mutarii sale la Domnul, ingerii au purtat-o la Aix si in oratoriul Sfantului Maximin. Trupul sfintei a fost pastrat in acest oratoriu construit de Maximin in Villa Lata. Istoria este tacuta cu privire la moastele sfintei pana in 745 cand, potrivit cronicarului Sigebert, au fost mutate la Vezelay, din pricina invaziei saracinilor. Nu exista marturii cu privire la intoarcerea lor, insa, in 1279, cand Carol III, Regele de Neapole, a ridicat un asezamant Sainte Baume pentru dominicani, racla cu moastele sfintei a fost gasita intacta, impreuna cu o inscriptie care confirma ca aici fusese ascunsa.
In 1600 moastele au fost mutate intr-un sarcofag trimis de Clement VIII, capul sfintei fiind asezat intr-o racla separata. In 1814 biserica "La Sainte Baume”, afecatata in timpul revolutiei, a fost restaurata, iar in 1822 pestera unde a vietuit sfanta a fost sfintita. Capul sfintei se patreaza aici, devenind un important centru de pelerinaj apusean.
Mana stanga a Sfintei Maria Magdalena se gaseste la Manastirea Simonopetra din Muntele Athos. Aceasta mana a Magdalenei este intacta, cu piele si tendoane si raspandeste o buna-mireasma cereasca. Multi din cei care o saruta cu evlavie si credinta se incredinteaza de faptul ca este calda. In anul 1740, pradatorii romano-catolici Barberini au furat mana Sfintei Maria, aceasta nepretuita comoara a Manastirii Simonopetra. In anul 1765, ieromonahul Ioasaf din Mitilini reuseste sa achite o parte din banii pretinsi si in cele din urma reuseste si readucerea moastelor Sfintei Maria Magdalena in manastire.
In Sfanta Manastire Simonopetra, pentru multele minuni pe care le face pana astazi, Sfanta Maria Magdalena este considerata de catre parinti si frati ca al doilea ctitor al Manastirii. Si iata doar cateva dintre minunile ei pe care parintii manastirii le istorisesc inchinatorilor:
In anul 1891, un incendiu care a pornit de la cuptor a distrus partea rasariteana a manastirii. A ars biserica mare cu toate icoanele, vasele si vesmintele. Policandrele si sfesnicele s-au topit si a ars si biblioteca de deasupra naosului. S-au prefacut in cenusa 250 de manuscrise si toate cartile tiparite. Ajutorul manastirilor athonite s-a facut simtit imediat: s-au adunat 500 de lire de aur turcesti, din care 200 au fost oferite de Manastirea Vatopedi. Egumenul Neofit era atunci in Rusia pentru o colecta. La chemarile sale pentru ajutor economic au raspuns mai degraba simpli credinciosi decat ierarhia. Sfantul Ioan de Kronstadt a oferit personal 300 de ruble. Reusita colectei a fost atribuita facerii de minuni a cinstitelor moaste ale Sfintei Maria Magdalena, pe care egumenul le avea la el, iar de atunci sfanta este cinstita ca impreuna-ctitor al manastirii si este reprezentata in icoanele portabile alaturi de Cuviosul Simon, Izvoratorul de mir.
In regiunea Galatista (Tesalonic), in anul 1911, aparuse un vierme care distrugea rasadurile. Locuitorii au chemat pe parintii simonopetriti cu moastele Sfintei Maria Magdalena si au facut Aghiazma. Imediat viermele distrugator a disparut.
De asemenea, in anul 1912, in regiunea Epanomis din Tesalonic, aparusera o multime de lacuste. Locuitorii au rugat sa li se trimita Sfintele Moaste. Dupa ce s-a savarsit Paraclisul sfintei si Aghiazma, lacustele au disparut cu totul. Epanomitii sunt foarte recunoscatori si astazi Sfintei Maria Magdalena.
In Manastirea Simonopetra mana Sfintei Maria Magdalena este scoasa pelerinilor spre inchinare, in fiecare zi, in cadrul Pavecernitei, alaturi de o bucata din lemnul Sfintei Cruci si alte sfinte moaste.
Moastele Sfintei Maria Magdalena nu reprezinta doar unul dintre odoarele cele mai de pret ale Manastirii Simonopetra si ale Muntelui Athos, ci ale intregii lumi crestine.
Radu Alexandru
Sursa:http://www.crestinortodox.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu