Logodna este o randuiala care are loc inaintea Tainei Nuntii.
Deoarece familia dispune de anumite drepturi si obligatii civile, s-a
dispus ca, mai intai, sa se oficieze o inscriere in documentele
Primariei locale, inscriere numita "logodna civila", iar, mai apoi, sa
se oficieze randuiala bisericeasca numita "logodna religioasa", dupa
care urmeaza Cununia-Nunta.
In sine, logodna este primul act prin
care un barbat si o femeie arata, in mod public, dorinta lor sincera de a
se uni inaintea lui Dumnezeu, prin Taina Nuntii.
Din punct de vedere crestin, logodna civila nu are nici o valoare
duhovniceasca, aceasta fiind o simpla procedura civila. Abia logodna
religioasa are o incarcatura duhovniceasca, ea fiind savarsita inaintea
lui Dumnezeu, in vederea primirii harului Duhului Sfant, prin Taina
Cununiei.
Logodna religioasa si logodna civila
Logodna civila este intalnita inca din
vremea romanilor, ea fiind consemnata in Dreptul roman. La randul ei,
logodna religioasa este deosebit de veche, aceasta savarsindu-se
intotdeauna in Biserica, inaintea preotului, mai inainte de Taina
Nuntii. Logodna civila nu are nici o putere asupra celei religioase,
aceasta din urma nefiind savarsita in mod obligatoriu de preot, pe seama
celei dintai.
Din punct de vedere civil, logodna este
consimtamantul liber si personal dintre un barbat si o femeie, dat dupa
varsta de 18 ani, pentru a se casatori. Nici unul dintre cei doi nu
trebuie sa fie logodit, in momentul incheierii logodnei civile, si nu
trebuie sa fie rude (pana la gradul al patrulea). La randul ei, mai ales
dupa Sinodul al VI-lea Ecumenic, logodna bisericeasca nu poate fi
savarsita intre rude pana la gradul al saselea.
Exista deci doua "logodne", una civila,
exprimata prin Codul civil, si alta religioasa, reglementata prin
prevederile canonice. Daca logodna civila nu este obligatorie pentru
incheierea casatoriei, din punct de vedere duhovnicesc, logodna
religioasa este insa o conditie esentiala in primirea Tainei Cununiei.
Sfantul Andrei Saguna,
intr-un compediu de Drept Canonic, publicat in anul 1868, spune ca
logodna este "actul prin care persoanele casatorinde se declara inaintea
preotului miresei, a parintilor sau a tutorilor si a rudeniilor lor
pentru a se lua in casatorie". La randul sau, parintele Dumitru Staniloae,
spune ca logodna este "fagaduinta ce si-o dau viitorii soti de a se uni
in casatorie, fagaduinta binecuvantata si ea de preot".
Odata savarsita logodna religioasa, cei
doi tineri sunt opriti a se mai logodi cu alte persoane, fiind
indatorati moral spre a se casatori intre ei. Daca un barbat anuleaza
logodna, casatorindu-se cu alta femeie decat cu logodnica lui, se
considera ca este vorba de a doua nunta, prima fiind incalcata. Prin
canonul 98 al Sinodului Ecumenic V-VI Trulan (691-692) se arata valoarea
logodnei religioase, Sfintii Parinti
hotarand: "Cel ce ia spre insotire de casatorie pe femeia logodita cu
altul, traind inca logodnicul, sa fie pus sub invinuire de adulter."
Acest canon sinodal este repetat intocmai si de Sfantul Ioan Postitorul,
in canonul 22 al sau.
In intreaga Sfanta Scriptura,
precum si in scrierile Sfintilor Parinti, logodnica este considerata
drept femeie deplina a logodnicului. Astfel, potrivit canoanelor
Bisericii Ortodoxe, logodna este obligatorie pentru cei care au
incheiat-o, ea trebuind sa fie urmata de Taina Nuntii. Pentru evitarea
unor consecinte neplacute la care s-ar expune logodnicii care, intre
logodna si Cununie s-ar desparti, din diferite motive, in Biserica
Ortodoxa s-a hotarat ca preotii sa nu mai savarseasca logodna religioasa
separat de Taina Nuntii, ci numai odata cu aceasta.
Dupa logodna religioasa, cei doi tineri
sunt datori a petrece inca in curatie, fara a se uni trupeste, pana la
savarsirea Tainei Nuntii. Sfantul Vasile cel Mare, in canonul 69,
interzice unirea trupeasca dintre logodnici, pana in ziua Nuntii,
zicand: "Citetul, daca s-ar impreuna cu logodnica sa, mai inainte de
Nunta, un an fiind oprit, se va primi spre a citi, ramanand neinaintat;
iar impreunandu-se pe ascuns, fara logodna, va inceta din slujba.
Asemenea si slujitorul bisericesc." Desi acest canon se refera la
slujitorii bisericesti, el ii priveste, in aceeasi masura, si pe
crestinii de rand.
La randul sau, in canonul 25, Sfantul
Ioan Postitorul spune: "Cel ce desfraneaza cu logodnica, dupa Vasile cel
Mare, se exclude de la Impartasanie pe 11 ani; noi zicem ca pe doi ani,
daca in fiecare zi, dupa ceasul al noualea, mananca mancare uscata si
face in fiecare zi 300 de metanii. Dar neglijand sa faca aceasta, va
indeplini anii hotarati de Parinti." Asprimea canoanelor, avand mai ales
un rol penitential si de trezire a constiintelor adormite, vrea sa ne
faca atenti asupra faptului ca logodna nu tine loc de Cununie.
Teodor Danalache
http://www.crestinortodox.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu