In textul de la Isaia 11,
6-9, se spune ca in lumea de dincolo, lupul va trai laolalta cu mielul,
leopardul cu caprioara, iar pruncii se vor juca fara teama cu serpii.
Din acest text reiese ca animalele vor fi prezente in lumea vesnica. Dar Sfintii Parinti
nu vorbesc despre prezenta lor in viata fara de sfarsit. Dimpotriva, in
comentariile lor, animalele sunt chipul oamenilor impatimiti sau ale
celor pagani, care in cele din urma vor ajunge la unirea cu Hristos.
Sunt si autori care vorbesc despre
nemurirea animalelor. Insa, in acest caz animalele nu au nemurire prin
ele insele, ci datorita nemuririi stapanilor lor. Ce vor sa spuna acesti
autori? Ca daca omul nu poate fi inteles decat in relatie cu Dumnezeu,
tot astfel, nici animalele nu pot fi intelese decat in relatia lor cu
omul. Animalele au fost create ca sa fie subordonate omului, de aceea
soarta lor este strans legata de cea a omului. S-a spus ca daca omul isi
gaseste implinirea in Dumnezeu, asa si animalele isi gasesc in om
starea de la inceput, cea lipsita de salbaticie.
Anumite persoane sustin ca animalul
domestic nu este natural, cel real fiind cel din salbaticie, cel care
sfasie si prada. Se pierde din vedere ca inainte de caderea omului in pacat nu exista un dezacord intre om si animale. Creatia lui Dumnezeu nu este o carpeala. Scriptura
afirma ca toate cele create de Dumnezeu "erau foarte bune", adica toate
erau intr-o deplina armonie. Pacatul este cel care aduce in creatie
lipsa armonie.
Viata Sfantului Gherasim de la Iordan,
ne descopera ca pe masura ce omul se impartaseste de viata
dumnezeiasca, fiarele ajung sa i se supuna. Leul care a fost vindecat de
Sfantul Gherasim, ii devine ucenic acestuia, dupa ce i-a scos un spin
din picior. Deci leul, daca ar fi prezent in vesnicie, ar inceta sa mai
fie infiorator, indiferent de coltii, coama, ghearele si ragetul sau.
Asa ca nu ar fi o neobrazare nici ca mielul sa stea laolalta cu lupul.
Crestinii ezita sa atribuie nemurire animalelor pe motiv ca ele nu au constiinta, ca sufletul
lor nu este identic cu cel uman. Asadar sufletul animalului este
muritor, fiind generat de pamant la cuvantul lui Dumnezeu, dupa cum
marturiseste Sfantul Vasile cel Mare:
"Sa nu socotesti ca sufletul animalelor este mai vechi decat ipostasa
trupurilor lor si nici ca ramane mai departe dupa descompunerea
trupului! Fugi de vorbaria prosteasca a falnicilor filosofi, care nu se
rusineaza sa spuna ca sufletele lor si sufletele cainilor sunt la fel
unele cu altele." (Omilii la Hexaimeron., 8, 2, p. 159). Animalele
nefiind create dupa chipul lui Dumnezeu, viata vesnica in Hristos nu le
poate fi impartasita.
Adrian Cocosila
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu