Candela Bisericii arde pentru toţi!



miercuri, 21 septembrie 2011

CE ESTE DUHUL LUMESC?

După căderea protopărinţilor noştri din Rai oamenii au petrecut după poftele trupului, făcând voile trupului şi ale simţurilor: "după dumnezeul acestei lumi, după stăpânitorul puterilor văzduhului, adică duhul care lucrează acum în fii neascultării"... (Efeseni 2. 1-3).
Despre duhul lumesc, Sfântul Simeon Metafrastul spune că:
„După căderea lui Adam din Rai, cugetele omului s-au făcut pământeşti şi tind în jos, iar cugetul omului care în Rai era simplu şi bun s-a amestecat cu cugetul trupesc al păcatului. De atunci în jurul inimii omului roteşte acoperământul întunericului adică focul duhului lumesc, care nu lasă mintea să creadă sau să iubească pe Dumnezeu şi nici să împlinească Voia Lui cea Sfântă".
De aceea mai uşor este să îndrepţi cu mâinile o bară groasă de fier beton încâlcită decât să îndrepţi mulţimea gândurilor încâlcite lumeşti care au ajuns în cuget asemenea unei funii groase - cugetarea sau modul de a gândi lumesc.
Pentru aceasta Biserica Ortodoxă se roagă prin rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, ca să ne dea Dumnezeu duhul gândului smerit. Pentru că de nu vom avea gândul smerit la sfârşitul vieţii pământeşti vom merge unde ne va trage duhul lumesc, în iad.
„Duhul lumesc devine prin păcate duh diavolesc. Când diavolul aruncă seminţele faptelor rele în inima creştinului, iar acesta le primeşte cu bucurie, ele vor începe să încolţească şi să prindă rădăcină. Iar dacă nu suntem atenţi ca să curăţim inima noastră cu darul Duhului Sfânt şi prin faptele bune creştine, ele se vor înmulţi şi vor creşte. Din acest moment diavolul se poate îndepărta de la noi pentru că de acum este sigur că ne vom conduce după patimile noastre la tot lucru rău şi pierzător de suflet.
Deci, dacă facem păcate de moarte, duhul patimii respective ne va conduce la tot lucru rău. Dar mai grav este faptul că păcatele le vom considera ca fireşti şi sub nici un motiv nu vom putea renunţa la ele sau să gândim că putem trăi o viaţă curată şi sfântă. De aceea trebuie să ne păstrăm curăţia sufletească şi trupească. Pentru că nimic spurcat şi necurat nu va putea intra în împărăţia Cerurilor". Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă:
,,Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi al fostului vostru fel de viaţă, care se strică prin poftele înşelăciunii, să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu în dreptatea şi sfinţenia adevărului" (Efeseni 4. 22-24). Pentru că că noi cei botezaţi:
.. "nu duhul lumii l-am primit, ci Duhul cel de laDumnezeu ca să cunoaştem cele prin har dăruite de Dumnezeu" (I Corinteni 2.12).
„Cel mai mare duşman al sufletului nostru, nu este diavolul ci duhul lumesc, pentru că ne atrage în chip plăcut şi în cele din urmă ne amar este veşnic".
Cu timpul, duhul lumesc devine în inima noastră ca un drog de care devenim dependenţi, (modernismele, conforturile...)
Pentru că dacă îl vom vedea pe diavol, ne vom cutremura de frică şi ne vom ruga lui Dumnezeu ca să ne scape. în schimb, duhul lumesc ne înfăşoară tainic şi plăcut în mrejele sale şi pentru aceasta nu dorim să scăpăm de el. Suntem atraşi de duhul lumesc şi nu înţelegem cât rău ne face, deoarece el intră încet, încet în inima noastră oferindu-ne tot confortul şi plăcerea. Astfel răul înaintează puţin câte puţin şi pune stăpânire pe noi. Pentru că dacă ar veni deodată, nu am fi aşa de uşor înşelaţi. În epoca contemporană, datorită modernismelor şi a progresului tehnic, mult duh lumesc a pătruns în inimile oamenilor, în toate domeniile de activitate şi a alungat de acolo pe Mântuitorul lisus Hristos.
Dacă în societatea comunistă duhul lumesc era semănat în inimile creştinilor prin educaţie, propagandă şi idolatrizare, în societatea capitalistă el este semănat prin confort, belşug material, proprietate, concurenţă, goană după bani, reclame, libertatea păcatelor, mass media etc.
In primii ani ai creştinismului oamenii erau chemaţi la credinţă prin propovăduire. Noi suntem chemaţi prin însăşi naşterea noastră şi prin educaţia primită între creştini. Intrarea noastră în creştinism şi înrădăcinarea credinţei ortodoxe în inima noastră are loc încă din copilărie. „Credinţa noastră, ne-am simţi îndemnaţi să credem, ar trebuie să fie cu atât mai puternică, iar viaţa noastră cu atât mai vrednică de chemare. Aşa a şi fost, însă de la o vreme lucrurile s-au schimbat la noi. În educaţia şcolară sunt îngăduite principii necreştine, care îi strică pe tineri; în, societate au pătruns obiceiuri necreştine, care pervertesc în continuare, după ieşirea din şcoală, şi nu este lucru de mirare dacă aleşii fiind dintotdeauna puţini", după cuvântul Domnului (Lc. 14.16-24), în vremea noastră ei sunt şi mai puţini.
(“Duhul Lumesc, Duh Antihristic” - Părintele Hristofor, EDITURA PANAGHIA Colecţia „Rugul Aprins")

Niciun comentariu:

Legaturii Ortodoxe

  1. MITROPOLII, ARHIEPISCOPII, EPISCOPII ROMÂNEŞTI
  2. BISERICI, MĂNĂSTIRI, PAROHII ROMÂNEŞTI
  3. SITE-URI ALE ALTOR BISERICI ORTODOXE
  4. PAGINI PERSONALE
  5. PAGINI DIVERSE
  6. ALTELE