CARE ESTE CONCEPTIA AUTENTIC CRESTINA DESPRE ICOANA SI IDOL de Cristian Stavriu |

Icoana sau idol?
Pornim acest articol de la disputa dintre mărturisirea ortodoxă cu privire la cinstirea sfintelor icoane și teoria protestantă care afirmă că sfintele icoane sunt idoli. Protestanții aduc ca argument un pasaj al Vechiului Testament căruia i-au atribuit în afara contextului o tălmăcire proprie:
,,Atunci a rostit Domnul înaintea lui Moise toate cuvintele acestea și a zis: ... Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt din cele de sub pământ! Să nu te închini lor, nici să le slujești.... (Ieșirea 20, 1; 4-5).
Bazându-se pe acest text protestanții consideră că nu trebuie cinstită nici un fel de asemănare a nici unui lucru, ca atare nici lui Hristos sau a vreunui sfânt. Biserica Ortodoxă, Biserica cea adevărată având în spate aproape 2000 de ani de existență, mărturisește că Scriptura nu condamnă icoanele ca fiind idoli și aduce ca argument porunca lui Dumnezeu:
,,Atunci a zis Dumnezeu către Moise: spune fiilor lui Israel să-ți aducă prinoase. (...) Din acestea să-mi faci locaș sfânt și Eu voi locui în mijlocul lor. Cortul și toate vasele și lucrurile lui să le faci după modelul ce-ți voi arăta eu: Așa să le faci! Chivotul legii să-l faci din lemn de salcâm (...), să-l fereci cu aur (...). Iar în chivot să-mi pui legea pe care ți-o voi da. Să faci și capac la chivot, de aur curat, (...). Apoi să faci doi heruvimi de aur și să-i faci ca dintr-o bucată, ca și cum ar răsări din cele două capete ale capacului, să pui un heruvim la un capăt și un heruvim la celălat capăt al capacului. Și heruvimii șă-i faci ca și cum ar ieși din capac. Heruvimii aceeștia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar fețele să și le aibă unul spre altul; spre capac să le fie fețele heruvimilor. Apoi să pui acest capac deasupra chivotului, iar în chivot să pui legea pe care ți-o voi da. Acolo între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ție și-ți voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel” (Ieșirea 25, 1-22).
Iar despre cortul pe care trebuia să-l facă Moise iată ce poruncește Dumnezeu:
,,Cortul însă să-l faci din zece covoare de in răsucit și de mătase violetă stacojie și vișinie; în țesătura lor să faci chipul de heruvimi alese cu iscusință (Ieșirea 26, 1).
Iar în altă parte poruncește Dumnezeu așa:
„Să faci o perdea de in răsucit și de mătase violetă stacojie și vișinie, răsucită iar în țesătura ei să aibă chipuri de heruvimi alese cu iscusință (Ieșirea 16-31).”
Deci este imposibil ca Dumnezeu să se contrazică, pe de o parte poruncind lui Moise să facă icoane de heruvimi iar în altă parte să nu-și facă chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, sau din câte sunt pe pământ, jos, sau din câte sunt în cele de sub pământ.

Pentru a afla răspunsul este important să știm ce înseamnă sau câte înțelesuri are cuvântul ,,cer”. Cuvântul ,,cer” în limba ebraică înseamnă văzduh, cosmos, cât și rai.
Deci Dumnezeu interzice cinstirea celor din văzduh:
păsări, insecte, fulgere, trăsnete, nori sau a celor din cosmos: soare, lună, planete, stele, meteoriți sau comete.
Despre făpturile din rai însă nu face referire, iar la vremea aceea doar îngerii erau în Rai căci știm că oamenii au ajuns acolo abia după moartea și învierea Mântuitorului.
Dar pentru a nu lăsa pe oameni în ceață iată că însuși Dumnezeu face o exemplificare - care are menirea de anu induce în eroare - în Scriptură la Deuteronom 4, 16-19:
,,Să nu greșiți dar și să vă faceți chipuri cioplite, sau închipuiri ale vreunui idol, care să înfățișeze bărbat sau femeie, sau închipuirea vreunui dobitoc de pe pământ, sau închipuirea vreunei păsări ce zboară sub cer, sau închipuirea vreunei jivine, ce se târăște pe pământ, ori de sub pământ, sau închipuirea vreunui pește din apă; sau privind la cer și văzând soarele, luna, stelele și toată oștirea cerului, să nu te lași amăgit ca să te închini lor, nici să le slujești, pentru că Domnul Dumnezeul tău le-a lăsat pentru toate popoarele de sub cer.”
Deci iată cât de deslușit ne arată Dumnezeu ce interzice.
Odată cu învierea lui Hristos, Raiul începe să fie populat cu sfinți alături de îngeri, astfel că în mod firesc putem face icoane și unora și altora după porunca lui Dumnezeu.
Din cele amintite mai sus reiese că heruvimii de pe Chivot și Chivotul erau icoana tronului lui Dumnezeu, Cel ce dă legile lumii (tablele legii), dă viață și putere (toiagul lui Aaron) și stă pe heruvimi. Această icoană a tronului ceresc era tămâiată de Arhiereu – Marele Preot și acolo Se arăta Dumnezeu vorbind cu aleșii Săi, după cum El Însuși hotărâse (Ieșirea 25, 22). Această cinstire adusă icoanei Tronului Ceresc nu înseamna nici idolatrie, nici confundarea icoanei cu originalul și ca atare prin intermediul ei, cinstirea era înălțată către Dumnezeu, iar El primea de fapt și tămâirea și rugăciunile.
Ca să folosim un termen modern, icoana poate fi asemănată cu un ,,telefon” având ca centrală pe Duhul Sfânt.
Deci ne închinăm la icoană lui Dumnezeu, nu icoanei ca materie, tot așa cum vorbim la telefon cu cineva și nu vorbim cu telefonul ca și cum ar fi o persoană.
Din nefericire protestanții și toți sectanții care rătăcesc neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu, sunt asemenea unui om care în viața lui nu a văzut vreodată un telefon, și-l crede nebun pe cel care vorbește de ,,unul singur” la telefon.
Deci noi creștinii ortodocși nu ne închinăm icoanei, ci lui Dumnezeu prin intermediul sprijinului haric oferit de icoană. La „telefon” poate vorbi doar cel care are un „credit” la centrală (Duhului Sfânt). Deci noi ca și ortodocși având credit / credința putem purta haric cu Dumnezeu și sfinții săi un dialog tainic în timp ce adepții sectelor neavând credit / credință primesc mereu ton ocupat.
După întruparea Măntuitorului lucrurile s-au schimbat! De ce? Deoarece ,,Cuvântul S-a făcut trup” (Ioan 1-14), Cuvântul care este Dumnezeu (Ioan 1, 1). ,,Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut (Ioan 1-18), El, Care este Chipul Lui Dumnezeu (Filipeni 2, 6).
Prin urmare odată cu întruparea se deschide posibilitatea realizării icoanei Fiului Lui Dumnezeu, Care Însuși este Dumnezeu. Totodată, Învierea Domnului Hristos aduce cu ea și ridicarea la Rai a drepților Vechiului Testament, care așteptau venirea Sa din veac (I Corinteni 15, 20; Evrei 6, 18-20).
În consecință Sfânta Scriptură -Biblia este foarte lămuritoare în ceea ce privește închinarea la idoli. Din lipsă de discernământ și de har dumnezeiesc unii și-au permis să traducă din Scriptură cuvântul idol cu icoană ceea ce-i face călcători ai poruncilor dumnezeiești.
În altă ordine de idei Biseica Ortodoxă poate dovedi că creștinii ei se închină de aproape două mii de ani în același chip. Pe întreg cuprinsul lumii unde creștinătatea a existat găsim vestigii și descoperiri arheologice care dovedesc că din totdeauna creștinii au cinstit Sfintele Icoane, Sfânta Cruce, Sfinții și Sfintele Moaște. Istoria și toate scrierile din toate timpurile dovedesc acest lucru. Pe teritoriul țării noastre găsim o multitudine de mărturii cu privire la cultul creștin din primele secole când poporul nostru a devenit creștin. Întreaga istorie a poporului român ne înfățișează un anume tip de închinare pe întreg cuprinsul țării de-a lungul secolelor ceea ce ne face să credem cu tărie că adevărul este acesta. În lume există și astăzi biserici, monumente, descoperiri arheologice, picturi, sculpturi , cruci și icoane, pietre funerare sau morminte, catacombe samd care dovedesc de netăgaduit modul creștin de închinare în Duh și Adevăr. de la începuturi și până astăzi.
E de-a dreptul uimitor cum acești oameni care se bazează pe o teorie născută în secolul XVI, nu-și dau seama că s-au făcut potrivnicii lui Dumnezeu asemenea evreilor de altă dată. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să -i lumineze pe calea cea dreptă și să simtă mângâierea Maicii Domnului ca Mamă a Fiului lui Dumnezeu.