Teofilact Crestin Ortodox: Sfarsitul lumii – viziunea Hristologica vs versiunea mayasa

Asistăm de ceva vreme la o avalanșă de informații cu privire la sfârșitul umanității, a timpului, a venirii Mântuitorului, Iisus Hristos sau a Judecății Universale.Diverși oameni, abilitați sau nu, vorbesc și emit diferite ipoteze sau predestinații cu privire la sfârșitul omenirii.Cel mai recent exemplu, este pastorul Clark Carlton, care conform unor analize personale ale Bibliei, a susținut că în data de 21 mai 2011 va veni sfârșitul lumii, fapt care nu s-a petrecut niciodată.Cu toate acestea foarte multe persone (milioane), s-au încrezut în cele spuse de acesta, iar unii chiar au făcut donații cu sume destul de mari pentru susținerea campaniei de ,,informare” a oamenilor.

Ieșind de pe filiera neoprotestantă a exemplului de mai sus, vom analiza o altă presupusă informație cu privire la sfârșitul lumii.În anul acesta 2012 are loc sfârșitul solstițiului de iarnă din calendarul mayaș, reprezentând sfârșitul celui de al 13-lea ciclu baktun început în 3114 Î.Hr.Acest lucru a alarmat dar tot odată și bulversat foarte multă lume, deși mayașii nu au susținut niciodată că pe data de 21 decembrie 2012 lumea se va sfârși, sau un cataclism va lovi Terra.Totuși, unele persoane, cu interese mai mult sau mai puțin ortodoxe, culturale sau de orice altă natură, îndreaptă atenția și gândirea celor mulți în această direcție greșită.

Din punctul nostru de vedere, al creștinilor de pretutindeni, nu numai ortodocși, lucrurile stau relativ simplu.Capitolul 24 din Sfânta Evanghelie după Matei, ne relevă informații deosebit de importante despre sfârșitul lumii, a doua venire a Domnului și Judecata Universală.

I. Însuși Cel care va avea să vină și să judece lumea, Iisus Hristos, ne atrage atenția la ,,cei ce vin în numele Sau” (Matei 24,4-5), la ,,proorocii mincinosi” (Matei 24,11), la ,,hristosii mincinosi” (Matei 24,24) pentru a nu fi amăgiți, ispitiți, smintiți și înstrăinați de Adevăr.

II. Hristos sublinieaza clar faptul că vremea, ceasul sau venirea Sa nu este cunoscută oamenilor, și nici nu va fi descoperită vreodată. ,,Iar de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.” (Matei 24,36)

Referitor la acest verset părinți ca vrednicul de pomenire, Arhim.Arsenie Papacioc, plecat la Domnului pe data de 22 iulie anul trecut, prezintă o tâlcuire interesantă.Ei susțin că Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, are două firi , una omenească dar și una dumnezeiască.Când a vorbit celor de atunci despre faptul că nimeni nu cunoaște ziua și nici ceasul, a vorbit din perspectiva firii Sale umane, tocmai pentru a întări cuvântul Său, conform căruia omul nu are acces la această informație.Însă, din pespectiva firii Sale dumnezeiești, ca parte a Sfintei Treimi, El știa când avea să vină pentru a doua oară să judece vii și morții și să restabilească omul și creația la starea cea dintâi.

III. Deși Iisus Hristos nu ne spune când va veni, ne dă unele coordonate temporale ca ,,războaie și zvonuri de razboaie” (Matei 24,6), ,,foamete și ciumă și cutremure pe alocuri” (Matei 24,7) și multe asemenea.

Sfântă noastră Biserică Ortodoxă (Matei 16,18) a așezat într-o ordine aceste semne ale Venirii lui Hristos, în principal pe baza Revelației (Apocalipsei) Sf.Ioan Teologul, dar ea nu susține neapărat că aceasta este ordinea strictă în care ele se vor realiza.Acestea sunt:

1. Propovăduirea evangheliei la toate popoarele: ,,Și se va propovădui această Evanghelie a împărăției în toată lumea, spre mântuire la toate neamurile, și atunci va veni sfârșitul lumii”(Matei 24,14)

Din această profeție nu rezultă că Evanghelia va fi primită de toate popoarele; de asemenea nici faptul că sfârșitul va veni îndată ce Evanghelia va fi propovăduită la toată lumea.Așadar esențialul este că la toate popoarele din lumea întreagă, indiferent de mulțimea lor și de locul în care trăiesc, să se fi vestit Evanghelia prin propovăduitori, indiferent dacă ea va fi primită sau nu.

2.Ivirea de prooroci mincinoși și căderea multora de la credință precum și înmulțirea fărădelegilor între oameni

Mântuitorul zice: ,,Și mulți prooroci se vor scula și vor amăgi pe mulți și din pricina fărădelegii se va răci dragostea multora.”(Matei 24, 11-12)

Despre aceste timpuri grele, Sf.Apostol Pavel spune: ,,Pentru că oamenii vor fi iubitori de sine, nemulțumitori, necuviosi, lipsiți de dragoste, neînduplecați, clevetitori, neînfricați, cruzi, neiubitori de bine, vânzători, necuvinciosi, îngâmfați, iubitori mai mult de desfătări decât de Dumnezeu, având înfățișarea credinței adevărate, dar tăgăduind puterea ei.” (ÎI Timotei 3, 2-5)

,,Înmulțirea faradelegii” se va produce, pe de o parte, datorită amăgirii multor oameni de către prooroci mincinoși, iar pe de altă parte, ca urmare a slăbirii și decaderei de la credință a unora.

3.Venirea lui Antrihrist

Numele lui Antrihrist înseamnă adversar sau dușman a lui Hristos.Puterea lui însă va înceta la Venirea Domnului.

Cu privire la acest semn, Sfântul Apostol Ioan spune: ,,Copii, este ceasul de pe urmă și precum ați auzit că vine antrihrist, iar acum mulți antihriști s-au arătat, de aici cunoaștem că este ceasul de pe urmă.” (I Ioan 2,18)

Iar Sfântul Apostol Pavel de asemenea: ,,Să nu va amăgească nimeni în niciun chip; că va veni întâi lepădarea de credință și se va arăta omul păcatului, fiul pierzării, potrivnicul cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflareal gurii Sale și îl va nimici cu strălucirea venirii Sale.Iar venirea acestuia va fi lucrarea lui Satan însoțit de tot felul de puteri și de semne și minuni mincinoase.” (II Tesaloniceni 2,3, 8-9)

4.Venirea pe pământ a lui Enoh si Ilie

Aceștia sunt cei doi martori ai Domnului, care au fost ridicați cu trupul la cer, și care vor fi trimiși de Domnul pe pământ, pentru a-L predica oamenilor pe Hristos.În lupta cu Antihrist, ei vor fi răpuși și omorâți, dar după trei zile și jumătate vor învia, iar peste cei ce s-au bucurat de moartea lor va cădea frică mare.(Revelația 11, 3-11)

5.Multe și noi catastrofe in natură și între oameni

Mântuitorul le-a spus Apostolilor semnele care vor trebui să se întâmple mai înainte de sfârșit, cu toate că Acesta nu va veni îndată (Luca 21,9); de asemenea va fi foamete, secetă, ciumă, cutremure de pământ, întunecări de soare și de lună, războaie și vești de războaie.(Matei 24, 4 ș.u, Marcu 13, 7-13, Luca 21,9-19)

6.Convertirea poporului evreu la creștinism

Unele din semnele cele mai semnificative cu privire la a doua venire a Domnului va fi convertirea poporului evreu la creștinism.Acest eveniment important a fost profețit și în Vechiul Testament de proorocul Osea astfel: ,,Fii lui Israel se vor întoarce la credință și-L vor caută pe Domnul Dumnezeul lor și pe David, împăratul lor, iar la sfârșitul zilelor cele de pe urmă se vor apropia cu înfricoșare de Domnul și de bunătatea lui.”

Sfântul Apostol Pavel, spune: ,,Pentru că nu voiesc să nu știți voi, fraților, taina aceasta, ca să nu vă socotiți pe voi înșivă înțelepți: că împietrirea s-a făcut lui Israel în parte, până ce va intra tot numărul neamurilor.Și astfel întregul Israel se va mântui, precum este scris: <

7.Arătarea pe cer a semnului Fiului Omului

Semnul Fiului Omului este crucea, fiindcă prin ea Mântuitorul a câștigat biruința asupra morții.Despre arătarea acestui semn Mântuitorul a spus: ,,Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului…și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere și slavă multă.” (Matei 24,30)

Pentru noi creștinii, sfârșitul lumii este un fapt deosebit de important dar totuși unul secundar, pe primul loc fiind sfârșitul nostru personal.Majoritatea creștinilor vor trece printr-o Judecată particulară până la cea finală, așa cum propovăduiește Biserica noastră.Omul este judecat pentru faptele sale personale dar la judecata finală, universală, unde vor fi judecați atât creștini, ortodocși sau neortodocsi, dar și păgâni, Domnul nostru Iisus Hristos ne va judeca luând în considerare și efectul faptelor noastre bune sau rele în societate, în inimile și mintea celor ce ne-au înconjurat sau care ne-au cunoscut prin diverse moduri.

Deși mass-media împreună cu diverși ,,prooroci și hristoși mincinosi” propovăduiesc lucruri contrare Cuvantului lui Hristos, asemenea unei Apocalipse imediate sau chiar una datată, El ne îndeamnă la o stare de normalitate, de continuă priveghere în așteptarea Mirelui ceresc: ,,Privegheați deci, că nu știți în care zi vine Domnul vostru.”(Matei 24, 42) Mântuitorul, ne îndeamnă la o stare de veghe, o stare de continuă lucrare duhovnicească, de comuniune neîncetată a sufletului nostru cu Dumnezeu, încât dacă moartea ne-ar răpi suflul pământesc, sufletul nostru să ajungă mântuit de păcate și de toată răutatea, în mâinile Celui care l-a dat.

Un părinte contemporan nouă, Cleopa Ilie, viețuitor al Mănăstirii Sihăstria în ultima perioadă a vieții sale, îndemna pe credincioșii care veneau cu mare dragoste să-i asculte povețele, la răbdare : ,,răbdare, răbdare și iar rabdare”.Răbdarea am văzut-o la Cel care ne-a răscumpărat din brațele morții și Care ne-a redat posibilitatea redobândirii stării celei dintâi a omului; răbdarea o vedem la Sfinții mucenici, de la primul mucenic întru Hristos, Sfântul Arhidiacon Ștefan, care a răbdat uciderea cu pietre în numele Adevărului, până la un simplu creștin din Africa sau dintr-o țară majoritar musulmană, omorât deoarece este creștin.Sfinții au răbdat întocmai ca Apostolii lui Hristos, hule, sudalme și chiar moarte fiindcă știau prea bine faptul că suferința le călește sufletul de pătimi, de păcate și de orice rău, iar trupul împreună cu viața pământească este ceva trecător, și nu nemuritor.

Asemenea lor, noi cei care locuim în lume, suntem încercați zi de zi de patimi, de păcate, de oameni care prin comportamentul lor imoral, încearcă să ne smintească si pervertească, de multe ori chiar reușind.Oameni ca aceștia, arată si scot in evidență doar unele aspecte negative din viața Bisericii noastre, devenind orbi trupește și sufletește la cele pozitive.Datorită greșelii unui slujitor al altarului, aceștia generalizează aruncând cu noroi în toți slujitorii Bisericii.Se încearcă de ani buni, o desacralizare a imaginii Bisericii lui Hristos în rândurile tinerilor dar și a tuturor membrilor societății.Astfel, a vorbi despre Dumnezeu, a participa cu trup și suflet la Sfânta Liturghie duminica, a te spovedi și împărtăși, toate acestea au căpătat o imagine de vechi, de practici ,,bătrânesti”, fără rost, scop și final, care nu își mai au rostul într-o societate evoluată, dar care totusi se confruntă cu atâtea probleme la care creștinismul a găsit soluții la multe dintre ele.

Subiectul materialului nostru, Sfârșitul lumii , a devenit de asemenea un subiect de glume, de film sau de marketing.Datorită acestor ,,prooroci mincinosi” ca neoprotestantul Clark Carlton dar și a majorității mass-mediei, interesul membrilor creștini ai societății pentru Sfârșitul lumii dar și pentru privegherea la care ne îndeamnă Mântuitorul nostru, Iisus Hristos aproape a dispărut.Datorită acestor datări eșuate a Apocalipsei, ni se induce într-un mod diabolic de către mass-media în principal, neîncredere față de Sfânta Scriptură, de Cuvantul Hristos și mai apoi față de Biserica Sa (Matei 16:18).Din nefericire, mulți membri ai societății nu au citit nici măcar o data Biblia, pentru a afla ce spune Hristos cu privire la a doua Sa venire: ,,Iar de ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.” (Matei 24, 36) Datorită acestui fapt regretabil, mulți se încred în acei ,,teologi” care stabilesc diferite date ale sfârșitului; oamenii simpli spun ,,am încredere în acela, știe ce spune deoarece a studiat mai mult decât mine”, iar atunci când ,,marii teologi” greșesc, aceștia generalizează nemaiavând încredere pe viitor, poate în niciun teolog sau mărturisitor al lui Hristos.

A vorbi in societatea actuală despre sfârșitul omului, despre o teoretică viață veșnică de după moarte sau chiar un sfârșit al lumii, fapt la care Dumnezeu să se înfățișeze, reprezintă o cale anevoioasă, având în vedere materialismul și curentul ,,trăiește clipa”, care a acaparat majoritatea planetei, făcând din om rob al propriilor sale patimi si al unei materii desfigurate.

Noi cei care avem o conștiință și o gândire creștină, știm că nu aceasta este calea.Calea cea bună este dobândirea vieții celei veșnice: ,,Aceasta este viața veșnică: Să te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17,5).Poziția noastră cu privire la Sfârșitul lumii trebuie să fie una de priveghere neîncetată (Matei 24,42) căci de vom fi pregătiți de sfârșitul nostru personal, când moartea ne poate lua în orice clipă, vom fi pregătiți și pentru Venirea lui Hristos celei de a doua.

Trebuie să păzim cuvântul lui Dumnezeu , iar pe cei ce încă își pierd timpul cu ,,studierea” Sfârșitului lumii, să le arătăm cuvântul lui Hristos(Matei 24,36) iar dacă vor păzi pe acesta și mult mai multe din cele i-a învățat Hristos, vor moșteni viață veșnică, căci Iisus Hristos, zice: ,,Dacă cineva va păzi cuvântul Meu, nu va vedea moartea în veac.” (Ioan 8, 51)

Acum, cu siguranță vă întrebați ,,De ce?!”, De ce trebuie să se întâmple toate acestea?! În primul rând, Hristos nu este un tiran și clar nu dorește ca noi să suferim.Suferința reprezintă un avertisment, un răspuns la neascultarea față de Dumnezeu precum fericirea este rezultatul ascultării față de Dumnezeu, a comuniunii neîncetate cu El.După ce Lucifer a căzut în neascultare, a apărut răul; după ce Adam și Eva, cuplul adamic a fost ispitit și a nesocitit porunca divină de a nu mânca din pomul cunoștinței a binelui și a răului, a fost decăzut împreună cu creația din starea de sfințenie în care erau.Dumnezeu, fiindcă își iubește creația, nu i-a distrus pe aceștia cum nici cu Lucifer nu a făcut aceasta.Timp de câteva mii de ani, omenirea a trecut printr-o etapă de pregatire duhovnicească, de constintizare a căderii în păcat, a stării de degradare morală și trupească, pentru ca mai apoi să dorească cu adevărat izbăvirea care a și venit prin Domnului nostru Iisus Hristos.După împlinirea Legii, Hristos arată și da omului un set de invațături, care să-i curățe sufletul de păcate,pentru ca după moarte să poată ajunge în Rai.Astfel, Dumnezeul nostru, îngăduie toate acestea tocmai pentru ca și mai multă lume să se mântuiască, să conștientizeze faptul că viața pământească este de prisos pe lângă cea veșnică, nu pe pământ este locul nostru, ci în Cer, alături de Creatorul și Pantrocratorul nostru.

PS Corneliu al Hușilor, într-o predică a sa spune că noi creștinii nu trebuie numai să așteptăm sfârșitul lumii, ci chiar să ni-l și dorim, pentru ca răul să fie biruit pentru totdeauna, iar oamenii sfinți ai lui Dumnezeu și creația să fie restabilită la starea cea dintâi.Dar oare, cum să ne dorim sfârșitul lumii pentru ca Dumnezeu să distrugă toată răutatea?Numai gândinu-ne la sfârșitul unor cunoștințe ale noastre, intervine teama, deoarece conștientizăm cât de păcătoși și nepregătiți suntem.La polul opus se află cei nesimțitori, cu o conștiință adormită, care nu dau sfârșitului vieții personale importanța cuvenită ci spun ,,ce va fi, va fi”.

Fie ca priveghind în rugăciune, să ne ținem conștiința și sufletul într-o continuă comuniune tainică cu Dumnezeu, ca atât la Judecata particulară cât și la cea universală să fim așezați în ceata sfinților, ,, în loc luminat, în loc de verdeață, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinul.”(Rugăciunea Dumnezeul duhurilor și a tot trupul)

,,Noi suntem din Dumnezeu; cine cunoaște pe Dumnezeu ascultă de noi; cine nu este din Dumnezeu nu ascultă de noi.Din aceasta cunoaștem Duhul adevărului și duhul rătăcirii.”(I Ioan 4,6)

,,Nu iubiți lumea, nici pe cele ce sunt în lume.Dacă cineva iubește lumea, iubirea Tatălui nu este întru el.”(I Ioan 2,15)

,,Fiți treji, privegheați.Potrivnicul vostru diavolul, umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită.” (I Petru 5,8)

Material realizat de Panainte Gabriel Georgian

http://gandireortodoxa.ro