Insectele reprezinta cea mai
mare, diversificata si uniform raspandita categorie de vietati de pe
planeta. Pana acum au fost identificate peste un milion de specii
diferite de insecte. Dintre acestea, unele sunt socotite "insecte
daunatoare", impotriva lor ducandu-se o continua lupta chimica si
mecanica.
Fluturi de noapte, molii, tantari,
gandaci de bucatarie, purici, paduchi, plosnite, carii de lemn,
paianjeni, viermi de pamant, coropisnite, melci, omizi, gandaci, lacuste
etc. Toate acestea sunt urmarea faptului ca pamantul a fost blestemat de Dumnezeu atunci cand omul a lepadat harul Sau si a ales pacatul si moartea.
Evenimente recente
Luna trecuta, un ziar din Buzau anunta:
"Fluturii de noapte aproape ca au pus stapanire pe intregul oras.
Spatiile verzi dar si locuintele oamenilor au fost invadate de insecte."
Intr-un alt articol, cu titlul "Cum va feriti de insectele care omoara
un milion de oameni anual", citim: "Potrivit Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, anual mor un milion de oameni din cauza bolilor transmise de
tantari."
Fluturi de noapte, tantari, furnici,
gandaci de bucatarie, chiar purici si paduchi, toate aceste insecte pot
fi usor scoase afara din casa omului, insa plosnitele raman de departe
insectele de care se scapa cel mai greu. Spre exemplu, aseara, doi
vecini isi scoteau din casa canapeaua (un model deloc ieftin), impreuna
cu alte obiecte de mobilier, in urma unei dezinsectii puternice ramasa
fara efect in fata plosnitelor.
Fiind curios sa vad cum arata o
plosnita, am cautat informatii si am gasit un articol, intocmit acum doi
ani, cu titlul "Plosnitele de pat ataca din nou. Specialistii se
asteapta la o pandemie globala", in care se prezentau statistici
infioratoare privind prezenta plosnitelor in America si Anglia. Aceste
insecte nu au stat departe nici de tara noastra.
Dumnezeu a creat insectele !
Dumnezeu a creat insectele, odata cu
toate celelalte lucruri din aceasta lume. La inceput, insa, adica
inainte de caderea omului in pacat, natura, animalele si insectele nu se
impotriveau unele altora si, toate la un loc, omului.
Cand au aparut insectele "daunatoare" ?
Fluturi de noapte, molii, tantari,
gandaci de bucatarie, purici, paduchi, plosnite, carii de lemn,
paianjeni, viermi de pamant, coropisnite, melci, omizi, gandaci, lacuste
etc. Toate acestea sunt urmarea faptului ca, prin caderea in pacatul
mandriei si al neascultarii, omul a permis diavolului sa afecteza toata faptura (creatia) vazuta a lui Dumnezeu.
Ceea ce Dumnezeu a creat, omul (prin pacat) a strambat. Sfanta Scriptura
marturiseste: "Si a privit Dumnezeu toate cate a facut (creat) si,
iata, erau bune foarte" (Facere 1, 31). Deci, Dumnezeu a creat insectele
"bune foarte", iar omul, prin alegerea pacatului si indepartarea de
Dumnezeu, le-a facut "daunatoare" naturii si lui insusi.
Pamantul este blestemat de Dumnezeu
Dupa ce Adam
a calcat iubirea lui Dumnezeu, el a cules roadele neiubirii sale. Daca
pe sarpe (diavol) Dumnezeu l-a blestemat pentru viclenia lui, nu acelasi
lucru a facut in cazul omului. Precum un parinte, atunci cand isi vede
copilul taiat la mana, ia cutitul si il arunca jos cu manie, tot asa si
Dumnezeu, cand l-a privit pe Adam dezbracat de curatia pe care o avea, a
privit spre pamant si l-a blestemat.
In momentul in care omul a lepadat harul
lui Dumnezeu, alegand pacatul si moartea, pamantul a fost blestemat de
Dumnezeu, precum citim: "Pentru ca ai ascultat vorba femeii tale si ai
mancat din pomul din care ti-am poruncit: "Sa nu mananci", blestemat va
fi pamantul pentru tine! (Facere 3, 17). Sunt de parere ca acest
blestem, care il obliga pe om la o munca ostenitoare pentru dobandirea
hranei, se intinde si asupra insectelor care au devenit "daunatoare".
Insectele "suspina si au dureri" din cauza omului
Precum spune Sfantul Apostol Pavel,
"toata faptura suspina" si "are dureri" din cauza omului. Pentru
aceasta, cumva, faptura se razbuna pe om, care "a supus-o desertaciunii"
si i-a permis diavolului sa aiba putere asupra ei. Pentru aceasta,
clima este adesea potrivnica omului, iar animalele si insectele il ataca in mod constant.
"Faptura asteapta cu nerabdare
descoperirea fiilor lui Dumnezeu, caci faptura a fost supusa
desertaciunii - nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o - cu
nadejde, pentru ca si faptura insasi se va izbavi din robia
stricaciunii, ca sa fie partasa la libertatea maririi fiilor lui
Dumnezeu. Caci stim ca toata faptura impreuna suspina si impreuna are
dureri pana acum. Si nu numai atat, ci si noi, care avem parga Duhului,
si noi insine suspinam in noi, asteptand infierea, rascumpararea
trupului nostru" (Romani 8, 19-23).
Sa nu-L socotim pe Dumnezeu autor al raului !
Cautand spre efectele pe care insectele
le au asupra naturii si a omului, o parte dintre acestea sunt socotite
"insecte daunatoare". Numindu-le astfel riscam sa nesocotim cuvantul
revelat al lui Dumnezeu, care spune: "Si a privit Dumnezeu toate cate a
facut (creat) si, iata, erau bune foarte" (Facere 1, 31). Cuvantul
biblic ne impiedica sa credem ca exista insecte rele cu desavarsire,
chiar si atunci cand comportamentul unora dintre ele indica tocmai acest
lucru.
Cum ar fi posibil ca in aceasta lume
minunata, care nu inceteaza sa ne fascineze, ceva sa fie cum nu
trebuie?! Cand socotim ca un lucru din aceasta lume, catusi de marunt
(ex: o insecta), este inutil si ar fi fost mai bine ca el sa nu fi fost
creat, in acel moment il judecam pe Dumnezeu, care a socotit si a creat lumea asa cum este.
Fiecare lucru din lumea aceasta poarta
in sine ratiuni dumnezeiesti, adica potente deosebite si scopuri
minunate. Credinta ca unele lucruri de pe pamant sunt inutile sau ca ar
fi fost mai bine sa nu existe este straina de dreapta credinta, care marturiseste bunatatea, intelepciunea si iubirea deplina a lui Dumnezeu.
Observand starea actuala a lumii
(afectata de pacat), sa ne smerim si sa ne invinovatim pentru faptul ca
noi suntem cei care am adus-o in acest stadiu, iar nu Dumnezeu. Daca nu
credem acest lucru, noi, cei creati, care "nu putem sa facem un fir de
par alb sau negru" (Matei 5, 36), ajungem sa-L judecam pe Creator.
Cateva aspecte pozitive
Insectele indeplinesc o sarcina deosebit
de importanta in polenizarea tuturor plantelor cu flori. Prin ceea ce
fac, insectele polenizatoare asigura culturi sanatoase, lucru esential
in agricultura, in timp ce scaderea numarului acestora afecteaza in mod
considerabil mediul. Anumite insecte sunt "daunatoare" doar in stadiul
de larva, in timp ce in stadiul de adult ele devin folositoare. Spre
exemplu, omizile consuma frunzele plantelor, insa odata transforme in
fluturi, acestea ajuta semnificativ la polenizarea florillor.
Unele insecte contribuie la pastrarea
echilibrului mediului inconjurator, prin imbunatatirea calitatii
solului, in timp ce altele produc substante importante pentru viata
omului (miere, propolis, ceara, lac, coloranti naturali, matase etc).
Multe insecte sunt folosite deja in industria farmaceutica, pentru
prepararea unor medicamente.
Se vorbeste tot mai mult de adaugarea
insectelor in meniul zilnic, avand in vedere mai ales nutrientii
valorosi pe care acestea ii contin. Unele insecte contin de doua ori mai
multe proteine decat pestele sau carnea cruda, in timp ce altele sunt
bogate in grasimi nesaturate ce contin o cantitate importanta de
vitamine si minerale. Deja, in multe tari ale lumii, se prepara si se
consuma aproape doua mii de specii de insecte.
Deci, chiar daca nu cunoastem rostul
unor anumite insecte, se cuvine sa ne pazim de ele, fara a carti
impotriva Creatorului lor. Interventia omului in natura este adesea
gresita, iar echilibrul acesteia este stricat. Potrivit cercetatorilor,
ideea nu este de a scapa definitiv de insectele socotite "daunatoare",
ci de a pastra un echilibru intre numarul acestora si al celor
"benefice". Pentru aceasta, multi gradinari incearca deja sa atraga
insecte "benefice" in gradina lor, pentru a mentine un control asupra
celor "daunatoare".
Cum ne raportam la insectele daunatoare ?
Daca, in natura, insectele isi implinesc
in mod sustinut scopurile lor, mai mult sau mai putin cunoscute, in
casa omului, insa, acestea nu au ce cauta. Dorinta ca insectele sa
ramana in afara casei noastre tine de acel confort nepatimas pe care
ni-l dorim in chip firesc. Copiii, mai ales, trebuie feriti de
intepaturile insectelor, care pot crea usor iritatii sau alergii.
Deosebit de importanta este, insa, atitudinea noastra fata de prezenta acestora in mediul in care traim, existand ispita
foarte fina de a carti impotriva lui Dumnezeu, care le-a creat si care
nu ne-a pazit de ele. Daca prezenta insectelor (tantari, purici,
paduchi, plosnite, furnici etc) nasc in noi manie, cuvinte urate si
cartire, acestea se ridica, chiar fara voia noastra, la Creatorul lor si
al nostru.
Sunt renumite cazurile acelor sfinti
care nu indepartau insectele (purici, tantari etc) de pe corpul lor, ci
le lasau libere, asumandu-si in mod voit inca o nevointa. Privind spre
nevointele Sfantului Serafim de Sarov,
aflam ca acesta "nu se ingrijea deloc de trup si suporta cu rabdare
asprimea iernii si navalirile insectelor vara, fericit ca poate fi
astfel partas la suferintele Domnului, dorind sa-si curateasca
sufletul".
In cazul nostru, insa, pocainta este
singura atitudine potrivita fata de prezenta insectelor care ne
deranjeaza, caci pacatul nostru a schimbat firea lor, din "bune foarte",
facandu-le "daunatoare". Prezenta acestora ne aminteste de caderea in
pacat a primilor oameni si de starea lumii actuale, care este inca
departe de Dumnezeu, din pricina pacatelor noastre.
Mirosul sfinteniei
Exista un miros primordial al trupului omului. Sfantul Vasile cel Mare
spune ca, atunci cand l-a creat, Dumnezeu i-a dat lui Adam un miros
special, prin care animalele il recunosteau pe om drept stapan al lor.
Acest miros a fost pierdut de Adam, atunci cand a cazut in pacatul
neascultarii fata de Dumnezeu. A aparut, in schimb, un miros al trupului
pacatos, datorita caruia animalele (si insectele) fug de om sau il
ataca pe acesta.
Precum se intelege din vietile
sfintilor, mirosul primordial al trupului poate fi recastigat. Mirosul
sfinteniei, cum imi place sa-l numesc, se rasfrange asupra trupului
omului, in masura in care acesta se curateste de patimi si atrage harul
Duhului Sfant. Acest miros indica tuturor vietatilor calitatea omului de
"imparat al lumii create". Precum ne-au demonstrat nenumarati sfinti,
animalele recunosc acest miros si i se supun intru totul celui care il
emana. (Cum miroase trupul nostru?)
Cum scapam de insectele daunatoare ?
Noi, cei care nu mirosim a sfintenie,
suntem tintele preferate ale insectelor daunatoare, asa ca, avand
ganduri smerite, iar nu hulitoare, putem sa pornim spre curatarea
caselor noastre si indepartarea "musafirilor" nedoriti.
Pentru indepartarea insectelor nedorite
se folosesc tot felul de substante otravitoare. Aceasta este metoda cea
mai folosita si, poate, din pacate, cea mai eficienta. In ultima vreme,
insa, s-au dezvoltat mult aparatele de curatat cu aburi, care produc
temperaturi de peste o suta de grade Celsius. Aceste aparate promit ca
"omoara 99% din germeni si bacterii", deci si insectele ascunse in
crapaturi si larvele acestora.
Insecticidele, insa, indiferent de forma
lor de prezentare (prafuri, solutii, spary-uri), contin compusi
organofosforici si sunt absorbite foarte usor de catre organismul uman,
pe cale cutanata (piele) sau respiratorie. In urma unui studiu recent, a
fost descoperit un nivel ridicat de urme de insecticide de uz casnic in
urina copiilor cu leucemie. Acelasi nivel ridicat de insecticide a fost
gasit si in cazul multor persoane cu cancer. Organismul uman, deci, are
si el de suferit de pe urma substantelor chimice.
O dezinsectie mai sanatoasa !
Cuviosul Ghelasie de la Frasinei
i-a dat unui ucenic urmatorul canon: "Sa nu omori nici o vietate!" Dupa
o vreme, ucenicul a venit la parintele sau si i-a spus: "Avva, mi-ati
dat canon sa nu omor nici o vietate. Ce sa fac cu daunatoarele, cu
gandacii, de exemplu, daca ma napadesc, pot sa-i omor?"
Parintele i-a spus: "Mai, taticule, ce
sa-ti fac, e adevarat, e si asta ca un blestem, o cruce, dar tu sa nu
omori nici o vietate. Tu ai creat-o sau poti tu sa faci o vietate la
fel? Faptura vie este o mare minune dumnezeiasca. Asa ca ne rugam si
noi, si incearca sa faci rost de niste substante care le gonesc, acid
boric, de exemplu, si ce mai gasesti si fratia ta, dar nu am ce sa-ti
fac, trebuie sa respecti canonul asta asa cum te ajuta Dumnezeu."
Ucenicul a primit cuvantul si i-a zis Cuviosului Ghelasie: "Blagosloviti
si iertati!"
Exista, deci, plante si substante al
caror miros nu este suportat de insecte. Ramane sa aflam care sunt
acestea si sa le folosim intocmai. Astfel, scapam de insecte fara a le
omora si ne pastram si o mai buna stare de sanatate. Sa nu uitam, copiii
sunt deosebit de vulnerabili la contactul cu insecticidele.
Substante renumite pentru o dezinsectie
naturala si mai sanatoasa: acidul boric (se cumpara din farmacii);
bicarbonatul cu ulei de masline; uleiurile esentiale si extractele din
vanilie, frunze de nuc, maghiran, menta, cimbru, busuioc, marar,
cuisoare etc.
O metoda moderna de indepartare curata a
insectelor este folosirea de aparate speciale cu ultrasunete si
ultraviolete. Cele dintai indeparteaza insectele prin emiterea unor
sunete deranjante, pe care omul insa nu le aude, iar cele de pe urma
omoara insectele prin atragerea si curentarea lor.
Trifon si Parascheva, sfintii care ne pazesc de insecte !
Sfantul Mucenic Trifon
s-a nascut in anul 232, in localitatea Lampsac, din Frigia, Asia Mica,
in vremea imparatilor Gordian si Deciu. Pentru credinta sa, Sfantul
Trifon a indurat chinuri cumplite si a primit moarte muceniceasca in
anul 250, prin taierea capului. El este praznuit in ziua de 1 februarie
si este cinstit mai ales ca ocrotitor al gradinilor, al livezilor si al
pasarilor, ca unul care indeparteaza insectele daunatoare si pazeste
locurile de seceta si grindina.
In ziua de 1 februarie, preotul
savarseste Sfintirea Apei (aghiasma mica), iar "aghiasma Sfantului
Trifon", dupa cum este numita, este folosita cu precadere la stropirea
naturii. In "Molitfelnic" se afla asezata "Rugaciunea de exorcizare a
Sfantului Mare Mucenic Trifon, care se citeste la gradini, vii si
tarine", atunci cand ogoarele, podgoriile sau gradinile sunt afectate de
anumite calamitati naturale (insecte daunatoare).
In rugaciunea sfantului, cunoscuta si
sub denumirea de "Molitfele Sfantului Trifon", se spune si cauza pentru
care insectele daunatoare sunt blestemate si alungate: "... ca sa nu
stricati via, nici holda, nici gradina, nici pomii si nici legumele
robului lui Dumnezeu (N), ci duceti-va in muntii cei pustii, in copacii
cei neroditori in care v-a daruit voua Dumnezeu hrana cea de toate
zilele. (...) Iesiti din locurile acestea si va duceti in locuri
neumblate si fara apa si neroditoare, cum mai inainte am zis voua.
Iesiti din locul si cuprinsul robilor lui Dumnezeu, care pe mine ma
cheama in ajutorul, folosirea si mantuirea lor. Ca si intru acestea sa
se slaveasca preasfantul nume al Tatalui si al Fiului si al Sfantului
Duh si sa se plineasca rugaciunile si cererile smeritului Trifon. Ca lui
Dumnezeu se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin."
Sfanta Cuvioasa Parascheva,
praznuita de Biserica in ziua de 14 octombrie, s-a nascut la inceputul
secolului al XI-lea, in satul Epivat, nu departe de Constantinopol. Dupa
o viata de nevointe duhovnicesti, la varsta de numai douazeci si sapte
de ani, Cuvioasa a trecut la cele vesnice si a fost ingropata ca o
straina, in apropierea marii. Cinstitele ei Moaste, aduse in tara
noastra in ziua de 13 iunie 1641, au fost asezate in Manastirea Sfintii
Trei Ierarhi si, apoi, in Catedrala Mitropolitana, din Iasi.
Acatistul Sfintei Parascheva
ne-o infatiseaza pe Cuvioasa ca ocrotitoare de insectele daunatoare si
de toata rautatea, precum citim: "Izbaveste-ne pe noi, maica, de
lacuste, de gandaci si de toata rautatea!" si "Bucura-te, starpitoarea
insectelor!"
Intepatura unei insecte ne trezeste la realitate !
Fiecare greutate pe care o intampinam,
fie in trupul nostru, fie in mediul in care traim, deci si prezenta
insectelor care ne supara, este o improspatare a memoriei cu privire la
uratenia pe care pacatul omului a adus-o in faptura lui Dumnezeu.
Fiecare intepatura de insecta constituie o autentica trezire la
realitate! (Nu suntem facuti pentru lumea aceasta)
Induram suferintele si greutatile vietii
avand credinta ferma ca acestea fac parte din desertaciunea acestei
lumi, care este supusa stricaciunii din cauza pacatelor noastre. Pentru
aceasta, sa luam aminte la cuvantul Sfantului Apostol Pavel, care zice:
"Patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va
descoperi" (Romani 8, 18).
Teodor Danalache
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu