O pereche recent căsătorită s-a mutat într-un cartier foarte liniştit.
În prima dimineaţa din noua casă, în
timp ce îşi savurau cafeaua, femeia observă, privind pe fereastră, o
vecină care îşi întindea cearceafurile în balcon.
Ce cearșafuri murdare întinde vecina noastră pe balcon… !
Cred că are nevoie de un detergent mai bun sau poate ar trebui s-o învăţ să-şi spele cearceafurile !
Soţul ei privi şi rămase tăcut.
Scena aceasta se repeta de fiecare data când vecina întindea cearceafurile și rufele în fiecare săptămână.
După o perioadă femeia rămase surprinsă
văzând într-o zi că vecina sa întindea cearceafuri mut mai curate şi îi
spuse soţului ei:
Priveşte bărbate, în sfârșit femeia asta a învăţat și ea să spele rufele! O fi învăţat-o o altă vecină??
Soţul ei îi răspunse:
Nu draga mea, azi m-am trezit mai de dimineaţă şi am spălat geamurile casei noastre!
Şi în viaţă este aşa! Totul depinde de curăţenia ferestrei sufletului nostru prin care observăm faptele.
Înainte de a critica, potrivit ar fi să ne verificăm şi să ne curăţăm sufletul pentru a putea vedea clar.
Atunci am vedea mai clar puritatea sufletească a celorlalţi…
Fără îndoială azi... te văd mult mai bine ca ieri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu