S-a întâmplat poate să auziți
discuții de la diferite persoane care au mers la ghicitoarele în palmă,
în cafea, în cărți sau în bobi, sau la vrăjitoare, că li s-a spus ce au
făcut în trecut, deși nu se cunoșteau. Aici apare marea nedumerire: Cum
poate o vrăjitoare să-mi știe mie trecutul, dacă e prima dată când o
văd în viața mea, iar ea îmi povestește lucruri care s-au întâmplat cu
mine cu ani de zile în urmă?
Astfel concluzia imediată a celor care se duc la ghicitoare și vrăjitori este: Dacă-mi știe trecutul, atunci cu siguranță va ști să-mi zică ceva și despre viitor.
Cum
zice Biserica Ortodoxă că a merge la ghicitoare este păcat, când defapt
ele povestesc lucruri adevărate din trecutul unui om? Acesta este răspunsul pe care încercăm să-l dam în continuare?
În
primul rând vreau să știți că întotdeauna păcălelile se fac prin
amestecarea binelui cu răul, a adevărului cu minciuna. E un fapt pe
care-l trăim zilnic.
Să
luam de exemplu în considerare discursul demagogic al unui politician
în campanie electorală, care se folosește de nevoile comunității
anunțând fel de fel de programe și de măsuri pentru binele populației,
dar de fapt în realitate el caută putere și bani. Odată ajuns în scaunul
mult dorit măsurile trâmbițate întârzie să apăra și discursul din
campanie se dovedește a fi unul plin de minciuni și promisiuni deșarte.
Așa cum observați politicienii amestecă adevărul (măsurile care
trebuiesc luate pentru binele comunității) cu minciuna (promisiunile
neîndeplinite, sau împlinite doar parțial).
La
fel s-a întâmplat și cu FNI-ul, fondul de investiții care oferea
dobânzi foarte mari la începutul celor care contribuiau cu bani și apoi,
când vestea s-a dus printre oameni și fondul a devenit atrăgător și
pentru alți posesori de economii, a fost dat în faliment, patronii
plecând cu toți banii. Observați amestecul viclean al adevărului
(dobânzile oferite unor participanți la fond) cu minciuna (furtul
banilor și falimentul fondului):
La
fel se întâmplă și în relația dintre un băiat și o fată, când baiatul
insistă să aibă împreună relații intime. Fata refuză și până la urmă
baiatul îi pune condiția: „dacă mă iubești cu adevărat te culci cu mine,
dacă nu atunci ne despărțim”. Fata naivă,
acceptă și se culcă cu băiatul. Nu după mult timp băiatul o părăsește.
Observați amestecul viclean între adevăr (sentimentele dintre baiat și
fată, gesturile tandre, timpul petrecut împreună până la acel moment) și
minciună (condiția mincinoasă pusă de băiat pentru a obține ce vrea, și
părăsirea fetei la puțin timp după aceea.)
Dacă ne vom uita
atent vom observa în toate aspectele vieții cum binele se întrepătrunde
cu răul și adevărul cu minciuna, și asta pentru că noi oamenii suntem
păcătoși. Dacă vom fi sinceri ne vom uita în sufletul nostru și vom
observa cât de mult se ameste binele și răul în noi, ce fel conviețuiesc
în același trup virtuțile și patimile, impulsul spre dragoste și fapte
bune și cel spre egoism și păcate.
De
fapt puterea răului tocmai în aceasta constă: în camuflarea lui în
„vegetația” binelui și neobservarea lui de către ceilalți. Gândiți-vă!
Dacă cineva i-ar spune unei fete să meargă să se prostitueze, ar
accepta? Sunt mari șanse să nu accepte. Dar dacă i-ar oferi un loc de
muncă la un salon de masaj sau la un video-chat ? Probabil că ar accepta
și pe parcurs ar observa ca de fapt tot la prostituție este chemată.
Camuflarea răului îi dă mult mai multe șanse să fie acceptat.
Revenind la ghicitoare, ele fac același lucru, amestecă adevărul cu minciuna pentru a seduce clienții și a le inspira încredere.
În
primul rând trebuie să știți că Sfinții Părinți ai Bisericii Ortodoxe
atenționează că lucrarea vrăjitoarelor și a ghicitoarelor este lucrarea
necurată a diavolului. Diavolul a fost unul dintre cei mai mari îngeri
ai lui Dumnezeu și se numea Lucifer, care din cauza neascultării lui și a
mândriei excesive a fost pedepsit, ajungând așa cum este astăzi.
Diavolul ca toți îngerii din ceruri, are și
puterea aceasta de a ști tot adevărul despre ce a fost în trecut și
despre viitor poate intui în parte, ce se va întâmpla, având o minte
ascuțită. Viitorul în deplinăttea lui, îl știe doar Dumnezeu, așa cum ne
spune Mântuitorul Hristos în Faptele Apostolilor: "Nu este al vostru a
şti anii sau vremile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa." (FA 1,7)
Ghicitoarele și vrăjitoarele sunt „ajutate” în
demersul lor de mintea inteligentă a diavolului, care știe tot ce s-a
întâmpă cu toată Creația, implicit și cu noi, de la început și până la
sfârșitul veacurilor. Diavolului îi lipsește o singură calitate:
smerenia, în rest este credincios, știe că Dumnezeu există și se
cutremură de frică în fața Lui, este inteligent, este prezent
pretutindeni, și multe altele. Diavolul însă e invidios pe om că poate
ajunge în rai, acolo de unde el a fost dat afară pentru păcatele pe care
le-a săvârșit. Din acest motiv diavolul încearcă pe toate căile să-l
ispitească și să-l păcălească pe om. Diavolul este tolerat de Dumnezeu,
și la sfârșitul veacului va fi pedepsit mai puternic decât până acum.
Răspunsul la întrebarea: Cum de poate ști o vrăjitoare trecutul sau prezentul meu? este simplu: Diavolul este cel care lucrează prin ea și o „inspiră” ce să zică.
Că lucrarea vrăjitoarelor și a ghicitoarelor este una vicleană se observă și din următoarele:
-
Cer bani clienților care vin în fața lor pentru a le prezice viitorul. Nu fac acest lucru din iubire față de persoana respectivă ci în mod interesat și egoist. Vedeți și cazul cu Oana Zăvoranu unde vrăjitoarele au păcălit-o într-un asemenea hal încât i-au luat zeci de mii de euro, ba chiar și mașina.
-
Ghicitoarele și vrăjitoarele sunt femei urâte, cu chipul întunecat, iar ochii lor inspiră adesea neîncredere și frică. Toate acestea se întâmplă din cauza diavolului care lucrează prin ele și care ușor-ușor le înrăiește, le contaminează cu lucrarea lui satanică. Ochii, numiți oglinda sufletului, trădează de obicei răutatea din sufletul acestor femei.
-
Se folosesc de obiecte sfinte (cărți, icoane, cruci, bucăți din veșminte preoțești, cenușă din cădelniță, nume scrise pe toacă, nume scrise pe clopotele bisericii, etc) pentru a inspira încredere clienților, și pentru a arunca o aură de „sfințenie” asupra lucrării lor diavolești. Observați cum vrăjitoarele se folosesc tot de credința oamenilor în Dumnezeu pentru a-și face treaba.
-
Sunt vrăjitoare și ghicitoare care te blestemă, îți prezic un viitor rău, și-ți cer bani ca să „dezlege” chipurile răul care este deja stabilit de „destinul” omului.
-
Viitorul de care vorbesc vrăjitoarele nu este niciodată în mâna clientului, și nu poate fi influențat de alegerile lui, ci este mereu ceva de neatins. Vrăjitoarele lasă de înțeles că orice alegeri ar face omul până la urmă, ajunge tot unde îi este scris în destin, promovând astfel predestinația și lăsând de înțeles că Dumnezeu nu poate interveni în niciun fel asupra viitorului nostru, ba dimpotrivă: chiar El a „stabilit destinul”.
-
Casele unde locuiesc deobicei ghicitoarele și vrăjitoarele nu inspiră încredere, ba dimpotrivă: frică, nesiguranță, mirosuri ciudate, obiecte cu simboluri ciudate sau diavolești.
Ar fi multe de spus despre lucrarea satanică a ghicitoarelor și vrăjitoarelor, dar prefer să vă vorbesc despre lucrarea frumoasă a lui Dumnezeu.
Sfântul
Ioan Hrisostom (Gură de Aur), unul dintre cei mai mari sfinți ai
Bisericii Ortodoxe, spunea clar că diavolii nu pot niciodată ajuta pe
oameni:
„Nu
vezi cum diavolii n-au putut să vindece nici chiar pe vrajitorii si
fermecătorii care le slujeau lor, de besicile si de bubele date de Moise
în Egipt, si pe tine oare au să te vindece? (lesire 9, 11). Si dacă
dracii nu se milostivesc de sufletul tău, cum se vor întrista pentru
durerea trupului tău? Dacă dracii se silesc să te izgonească pe tine din
împărătia lui Dumnezeu, cum te vor izbăvi pe tine de boli? Acestea sunt
râsuri si basme. Deci nu te amăgi, crestine, că niciodată lupul nu se
poate face oaie, nici diavolul nu se face cândva doctor. Că mai lesne
poate face focul să înghete si zăpada să încălzească, decât diavolul să
te vindece pe tine cu adevărat.”
Iar Părintele Cleopa zice: „Deci,
noi când ne îmbolnăvim sau avem necazuri, sau suntem nedreptătiti, sau
avem pagube, sau feciori de căsătorit, sau alte greutăti în familie, să
nu mai alergăm la ajutorul diavolului si al slugilor lui, care sunt
vrăjitorii si ghicitorii, ci la biserică să alergăm si la preoti, la
rugăciune si la post si îndată ne va ajuta Bunul nostru Tată, Care ne-a
zidit căci are milă de noi.”
De ce apelează oamenii la vrăjitorie? Tot Părintele Cleopa ne răspunde:
„Pentu că a
slăbit în ei credinta si frica de Dumnezeu; pentru că nu se roagă
îndeajuns crestinii de astăzi, ca să-si împlinească cererile lor prin
rugăciune, iar nu prin ghicire; pentru că nu citesc Slânta Scriptură să
vadă ce osândă ajung pe cei vrajitori si pentru că nu merg regulat la
biserică, nu se spovedesc în cele patru posturi si nu cer la nevoie
sfatul si rugaciunile preotului. Mai aleargă unii crestini la ghicit
pentru că au uitat fagăduintele pe care le-au dat lui Hristos la Sfantul
Botez, când au spus: Mă lepăd de satana, si de toate lucrurile lui, si
de toată slujirea lui... De asemenea, mai aleargă crestinii la ajutorul
diavolului când nu li se împlineste cererea lor la Bisericâ sau pentru
că uită de moarte si de ziua judecătii lui Hristos.
De aceea, Sfîntii Părinti ne
îndeamnă să alergăm numai la Dumnezeu, numai la Biserică si la preoti,
iar nu la diavoli si la slugile lor. lar Sfantul loan Gură de Aur ne
sfatuieste, zicând: "Vă rog, fiti curati de această înselăciune... si
când voiesti a călca pragul casei tale, sâ zici mai întâi acest cuvânt:
Mă lepăd de tine, satană, si de cinstirea ta, si de slujirea ta si mă
împreun cu tine, Hristoase! Fără cugetarea aceasta niciodată să nu iesi
din casă. Aceasta să-ti fie toiag, aceasta armă, aceasta cetate de
apărare, si împreună cu aceste cuvinte fa si semnul crucii pe fruntea
ta. Că asa, de te vei înarma pretutindeni, nu numai om, ci chiar
diavolul de te va întâlni, nu va putea să te vatăme pe tine"
(Hristoitia, p. 316-317).”
Cum pot crestinii sâ se izbăvească de vrăjitorii si de tot felul de farmece izvodite de diavolul?
„Cel ce crede cu
tărie în Dumnezeu, cel ce se roagă neîncetat lui Dumnezeu si aleargă
regulat la Sfanta Biserică, nu va cere niciodată ajutorul diavolului si
al vrăjitorilor, care sunt vrăjmasii lui Dumnezeu.
Deci, cei ce au credintă tare în Dumnezeu, să-I
ceară neîncetat ajutorul. lar cei slabi in credintă, care au cerut
vreodată ajutorul vrăjitorilor, dacă vor să se mântuiască, mai întâi să
se spovedească de acest păcat si să ceară canon. Apoi, să nu mai apeleze
la ajutorul satanei în orice nevoie ar fi, ci numai la Dumnezeu să
alerge. Apoi să se roage cât mai mult cu rugăciuni si lacrimi din inimă
(Deuteronom 4, 29; Psalm 118, 58; leremia 29, 13) si asa cu răbdare si
cu credintă se vor izbăvi de vrăji si vor primi darul Duhului Sfânt.”
Balan Claudiu
http://luminaortodoxiei.com/ro/articole/articole/item/1034-cum-de-pot-sti-uneori-ghicitoarele-si-vrajitoarele-trecutul-sau-viitorul-nostru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu