"Atunci când femeia mea a rămas însărcinată cu Amfilohie, adică acum 33 de ani, începuse ca moda avorturilor să se transmită şi la sate. Deoarece mai aveam şi alţi trei copii, ne-am gândit să nu-l mai ţinem pe acesta. Am mers în oraş şi am vizitat un medic ginecolog, cunoscut de-al nostru. I-am spus ce voiam.
Acela ne-a ascultat şi după aceea mi-a spus: "Bre, Costică (notă: şi acest nume este fictiv), dacă vrei să ai numai trei copii, căci patru ţi se par mulţi, de ce nu faci altceva? Dacă îl omoram pe acesta o băgăm în primejdie şi pe femeia ta. Nu e oare mai bine să-l omoram mai degrab pe unul din cei trei copii pe care îi ai, de preferinţă pe cel mai mic, şi să-l lăsăm pe acesta să se nască? Astfel vei avea tot doar trei copii, iar femeia ta nu va trece prin nici o primejdie". Când am auzit aceasta m-am cutremurat. Credeam că mi-a căzut un trăznet în cap. Atunci am realizat ce voiam să fac.
- Bine, doctore, i-am spus. Ai dreptate. Îţi mulţumesc. Vom ţine copilul.
- Şi-l voi boteza eu, a răspuns medicul.
Ne-am dat mâinile, şi când s-a născut Amfilohie al nostru şi l-a botezat medicul, i-a dat numele tatălui său, pe care s-a întâmplat să-l cheme Amfilohie. După asta, cum să ne mai gândim la avort? Astfel au venit în lume încă alţi doi copii după Amfilohie. Şi fireşte nu ne-a părut rău niciodată. Toţi copiii noştri au ajuns foarte bine, toţi s-au aranjat în cel mai bun mod. Când au crescut şi au luat calea lui Dumnezeu, ne-au ajutat şi pe noi să devenim creştini buni..."
Extras din cartea “Familiei Ortodoxe - cu smerita dragoste -” , de Fericitul Arhimandrit Epifanie
http://ortodoxnews.ro/nu-omoram-mai-degraba-pe-copilul-cel-mic/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu